Revista presei

vezi toate articolele

Revista presei argesene - 15.03.2013

15 mar 2013 | publicat in Anonim

ARGESUL

Centrală termică nouă în centrul Piteştiului

Au început lucrările pentru construirea unei noi centrale termice la punctul termic 513 de lângă Casa de Cultură a Sindicatelor din Piteşti

O firmă care a câştigat licitaţia lansată de Primăria Piteşti lucrează de zor la construirea unei noi centrale termice. Este vorba de o centrală de cartier la punctul termic 513 de lângă Casa de Cultură a Sindicatelor. Aceasta va deservi toţi consumatorii din zona I.C. Brătianu (blocurile de peste stradă), Casa de Cultură a Sindicatelor şi Palatul Administrativ al judeţului (Prefectura, Consiliul Judeţean, Camera de Comerţ, Direcţia de Statistică, Direcţia de Cultură, cabinetele parlamentare). Investiţia este realizată din fonduri publice, iar în prezent se lucrează la fundaţie.

Dacia a produs un milion cutii de viteze!

Uzina Mecanică şi Şasiuri Dacia a produs cutia de viteze cu numărul 1.000.000, o cutie manuală, de ultimă generaţie, cu şase trepte

Luna aceasta, Uzina Mecanică şi Şasiuri Dacia a produs cutia de viteze de tip TLx cu numărul 1.000.000. Este o cutie de viteze TL8, care va fi montată pe o Dacia Duster 4×4 fabricat în India.

Cutia de viteze tip TLx este o cutie manuală, de ultimă generaţie, cu şase trepte, poate transmite un cuplu de până la 240 Nm şi este adaptată noilor motoare pe benzină de 1,8 şi 2 litri, dar motoarelor diesel de 1,5 litri şi este prima cutie de viteze comună a Alianţei Renault-Nissan. O parte din producţia de cutii TLx este livrată Uzinei Vehicule Dacia pentru modelul Duster, iar peste jumătate din capacitate de fabricaţie este destinată exportului către uzine Renault din Rusia (Avtoframos), Turcia (Oyak), Brazilie (Curitiba), Columbia (Sofasa), India (Chennay) şi uzinei Nissan din Marea Britanie (Sunderland). Fabricaţia de serie a cutiilor de viteze tip TLx a început în anul 2008, iar actuala capacitate de producţie este de 7.500 unităţi săptămânal. Modului de transfer asociat cutiei TL8 este o componentă mecanică necesară lanţului de transmisie a unui vehicul 4×4 şi este produs doar la Uzina Mecanică şi Şasiuri Dacia din Mioveni.

Importanţa Dacia în cadrul Renault

Marca românească Dacia - al cărui număr de unităţi comercializate la nivel mondial a crescut cu 4,8% - a atins 14,1% din totalul vânzărilor Renault

Anul trecut s-au vândut 359.822 de maşini sub marca Dacia la nivel mondial. Graţie scăderii vânzărilor Renault cu 6% şi a celor ale Samsung cu 44,4%, marca românească Dacia - al cărui număr de unităţi comercializate la nivel mondial a crescut cu 4,8% - a atins 14,1% din totalul vânzărilor grupului. În 2011, cota Dacia era de numai 12,6%. Conform raportului financiar al grupului francez pentru 2012, creşterea mărcii Dacia trebuie pusă pe seama lărgirii gamei de produse cu Lodgy şi Dokker, dar şi succesului tot mai mare al modelului Sandero, în special după recentele modificări de design. Vânzările Dacia în funcţie de împărţirea regională a Renault Group arată că în zona Euromed - Africa (din care face parte şi România) s-a înregistrat o creştere cu 26,6% până la 127.648 de unităţi, în timp ce în Europa a fost consemnat un recul cu 4,3% faţă de 2011, iar în Asia - Pacific, o scădere cu 6,5%.

CURIERUL

Primul ministru al Guvernului României, Victor Ponta, despre economia judeţului Argeş:

„Obiectivul nostru este să păstrăm locurile de muncă"

Ce soluţii are Guvernul în ve­derea facilitării accesului agri­cul­torilor autohtoni pe piaţa in­ter­nă de desfacere?

- Pentru a ne atinge obiec­ti­vul, acela de a transforma agri­cul­tura într-unul din motoarele de dezvoltare a României, recîş­tigarea pieţei interne de către producătorii autohtoni este fun­damentală. În acest sens, am de­marat procesul de înfiin­ţare a platformelor de colectare pentru legume şi fructe. De ase­menea, îi putem sprijini mai mult pe pro­ducătorii autohtoni, care se vor orienta spre agricultura de tip bio, o zonă de oportunitate ma­jo­­ră pentru dezvoltarea României.

În cît timp se va pune la punct o reţea de irigaţie funcţională?

- Există un program în acest sens, pe care dorim să-l deru­lăm cu fonduri europene, în va­loare de peste 400 milioane de euro. El intră pe noua alocare fi­nanciară 2014 - 2020. Sper deci că, de anul viitor, să în­ceapă lucrările. În paralel, avem în ve­de­re şi canalul Siret - Bărăgan, pentru care, de ase­menea, vom căuta fonduri, in­clusiv sub forma parteneriatului public-privat.

Sînteţi un susţinător al agri­cul­turii ecologice. Ce măsuri a­veţi în vedere, ca România să exploateze mai mult potenţialul pe care îl are în acest domeniu?

- România poate avea un cu­vînt greu de spus în Europa în privinţa agriculturii ecologice şi a produselor bio. Este un domeniu în care va trebui să continuăm să investim, deoarece putem a­vea rezultate foarte bune. Faptul că, recent, la Tîrgul Mondial de Comerţ cu Produse Ecologice - Biofach, de la Nurnberg, Româ­nia a deţinut statutul de „ţară a anului"  reprezintă o recunoaşte­re a potenţialului pe care îl a­vem. Trebuie să încurajăm competiţia pe piaţa produselor agricole bio. Aceasta înseamnă să dăm un imbold activităţilor economice în domeniu prin măsuri de stimul fiscal, la nivel european şi la ni­vel naţional, sau prin sprijinirea acelora care doresc să atragă fonduri europene.

Încep să apară din diverse zo­ne politice propuneri privind regionalizarea - există o variantă de regionalizare agreată de Gu­vern?

- În acest moment, există la Gu­vern un proiect în lucru, rea­lizat sub coordonarea vicepre­mierului Liviu Dragnea. Oricum, vrem să propunem un proiect ca­re prin dezbatere să fie îm­bră­ţişat de o cît mai mare parte a clasei politice, dacă nu de toată, şi de societatea civilă. A­par ori­cum propuneri din multe zone. Fiecare proiect are avan­tajele şi dezavantajele sale. Cînd tragi linie, important este ca la nivelul Guvernului să ştim foarte clar care variantă prezintă cele mai mari avantaje pentru ro­mâni, dar şi pentru ţară, dat fiind con­textul european. Expe­rienţa din alte state europene ne arată că, în urma regionalizării, se des­chid noi oportunităţi de dezvoltare a comunităţilor lo­cale.

Care ar fi cel mai mare cîştig al României, în urma acestei re­forme?

- Regionalizarea va face ceea ce se promite de foarte mulţi ani în România şi ceea ce este dorit de administraţiile locale: o des­cen­tralizare reală! În plus, a­ceas­tă reformă este necesară, ca noul exerciţiu bugetar euro­pean să ne prindă mult mai bine pre­gătiţi şi să avem astfel o ab­sor­bţie a fondurilor europene mult mai mare. Regionalizarea va fa­cilita absorbţia fondurilor euro­pe­ne la nivel local - regiunile vor deveni partenere directe de dia­log ale Comisiei Europene.

În contextul acestei descen­tralizări, la cine vor fi „pîinea" şi „cuţitul" din punct de vedere de­cizional?

- Descentralizarea va permite ca multe din decizii să fie trans­ferate de la administraţia centra­lă către regiuni. Practic, rolul Gu­vernului în anumite probleme de inters local va fi mai mic, ceea ce eu cred că este normal şi de dorit - asta se întîmplă peste tot în Europa. Sigur, va conta foarte mult ca autorităţile locale din fiecare regiune să colaboreze, să devină o singură voce în pro­blemele de importanţă majoră, acolo unde dialogul cu guvenul rămîne esenţial.

Are Guvernul un set de mă­suri pentru a eficientiza adminis­traţia locală?

- Unul din obiectivele urmărite prin modificările pe care dorim să le decidem în acest an vi­zea­ză tocmai o eficientizare gene­rală a administraţiei locale. În a­cest sens, avem în vedere intro­ducerea unui sistem de indica­tori de evaluare a modului de funcţionare a tuturor institu­ţiilor din administraţia publică, atît de la nivel central, cît şi local, prin utilizarea standardelor de calita­te şi de cost pentru toate servi­ciile publice. Vorbim, practic, de revizuirea tuturor normelor de funcţionare şi reglementare ale administraţiei, în aşa fel încît ac­tivitatea administraţiei publice să fie măsurabilă şi eficientă.

Ce soluţii are Guvernul pen­tru economia judeţului Argeş şi pentru stimularea sectorului pri­vat local?

- Pentru companiile de stat aflate în dificultate, soluţiile sînt menţinerea în proprietatea sta­tu­lui, dar cu management privat, şi ţinte clare de eficienţă, iar da­că nu ar functiona, privatizarea. Obiectivul nostru este să păs­trăm cît mai multe dintre locurile de muncă şi, în acelaşi timp, să oferim acestor locuri de muncă o bază sustenabilă în producţie şi în profit. În cazul Arpechim, spre exemplu, opţiunea Guver­nului este aceea unei privatizări la pachet cu Oltchim. În privinţa sectorului privat, Gu­­vernul este interesat să cree­ze şi să susţină un mediu de a­fa­ceri solid, prosper şi bine an­co­rat în realitatea socială româneas­că. Ştim foarte bine ce îşi doresc investitorii: stabilitate, transpa­rentă şi predictibilitate legislati­vă.

Mai este obiectivul de ade­rare la zona euro unul realist?

- Aderarea la euro este un pas important pentru economia unui stat. El trebuie bine pregă­tit. Nu putem intra înainte de a fi pregătiţi, iar asta depinde de gra­dul de integrare economică cu zona euro. Împreună cu Banca Naţională, cea care stabileşte po­litica monetară, vom analiza cît de realist mai este termenul iniţial, 2015. Fie că intrăm în zo­na euro în 2015, fie că nu, res­pectarea criteriilor de conver­gen­ţă aduce stabilitate econo­mi­ei şi sistemu­lui fiscal româ­nesc.

ARGES EXPRES

Lucrări de modernizare la Spitalul Municipal

Spitalul Municipal este într-o continuă transformare şi modernizare. Anul trecut a fost renovată spălătoria cu ajutorul unui sponsor, care a suportat în întregime costurile pentru dotări specifice activităţii. În acest an, se are în vedere reabilitarea ambulatoriului şi renovarea în întregime a bucătăriei, care nu a fost vreodată modificată sau utilată. Investiţia e uriaşă, pentru că ustensilele sunt speciale şi se doresc de bună calitate. Conducerea instituţiei spitaliceşti are nevoie de sponsori, resursele proprii nefiind de-ajuns să reuşească această transformare. Persoane care nu au contact direct cu Spitalul Municipal au făcut donaţii în medicamente, stative pentru perfuzoare şi canapele de consultaţie. Sunt aşteptaţi toţi cei care pot şi doresc să ajute la modernizarea instituţiei.

 

inapoi la lista de articole

Declaraţie privind politica externă a Romāniei

10 iun 2013

România redevine un stat cu un cuvânt de spus în politica internaţională.  În ultimul an, prim-ministrul Victor Ponta a bifat o serie de întâlniri şi vizite oficiale în Franţa, Danemarca, Austria, Italia, Belgia şi Polonia. Săptămâna aceasta este marcată de două evenimente speciale şi anume vizita  premierului în Germania şi în Slovacia.  Deplasarea premierului în Germania este cu atât mai importantă cu cât ultima vizită a unui premier român în această ţară, şi la acest nivel, a avut loc în 2006.

Mircea Drăghici a sărbătorit copiii din Nucşoara, Berevoieşti, Aninoasa şi Corbi

1 iun 2013

Deputatul PSD Mircea Drăghici a continuat tradiţia şi a sărbătorit Ziua de 1 iunie printr-o petrecere de basm oferită în dar copiilor din Nucşoara, Berevoieşti, Aninoasa şi Corbi! Dacă în anii precedenţi a sărbătorit Ziua Internaţională a Copilului alături de micuţii din Curtea de Argeş, anul acesta deputatul social democrat a decis să îndrepte personajele copilăriei într-o superbă zonă montană.

Rezilierea contractului cu Bechtel, un prim pas pentru finalizarea Autostrăzii Transilvania

31 mai 2013

Joi, 30 mai 2013, guvernul condus de premierul Victor Ponta a anunțat oficial rezilierea contractului cu Bechtel privind construcţia Autostrăzii Transilvania.

În acest sens, deputatul PSD Mircea Drăghici  și-a exprimat convingerea că rezilierea reprezintă un semnal foarte bun pentru colegiul pe care îl reprezintă în Parlament, prin prisma premiselor de finalizare a autostrăzii Transilvania, inclusiv a tronsonului Pitești-Sibiu, în perioada programatică financiară viitoare.


Link-uri utile


PSD


PES


TSD


Victor Ponta


Adrian Nastase


Andrei Dolineaschi


Catalin Nechifor


Claudiu Manda


Ecaterina Andronescu


Ion Iliescu


Valeriu Zgonea


Victor Ciutacu


Daciana Sarbu


Corina Cretu


Consiliul Judetean Arges

Site-ul oficial al Consiliului Judetean Arges


Primaria Municipiului Pitesti

Site-ul oficial al Primariei Municipiului Pitesti


PSD Arges

Site-ul oficial al Partidului Social Democrat Filiala Arges


Primaria Municipiului Curtea de Arges